Schimbarea este o parte inevitabila in viata fiecaruia dintre noi. Daca schimbarea este bine planificata si formulata, poate produce rezultate pozitive. Cu toate acestea, chiar si in ciuda planificarii, schimbarea este greu de inteles, acceptat si apreciat.

Acest articol va arunca o lumina asupra curbei de schimbare Kubler-Ross si a modelului care o defineste, aceasta fiind cel mai fiabil instrument pentru a intelege schimbarea si etapele asociate ei. Curba de schimbare Kubler-Ross poate fi utilizata in mod eficient de liderii de afaceri din intreaga lume pentru a-si ajuta echipele sa se adapteze la schimbare si sa isi construiasca in mod eficient drumul spre succes.

Ce este modelul Kubler-Ross?

Curba de schimbare Kubler-Ross, cunoscuta si sub numele de cele 5 etape ale durerii, este un model format din diferitele niveluri ale emotiilor care sunt experimentate de o persoana care urmeaza sa se apropie de moarte sau care supravietuieste unei posibile morti.

Cele 5 etape incluse in acest model sunt: negarea, furia, negocierea, depresia si acceptarea. Acest model poarta numele lui Elisabeth Kubler-Ross si a fost mentionat pentru prima data in cartea sa numita „Despre moarte si a muri” care a aparut in anul 1969.

Aceasta carte, precum si modelul, au fost inspirate din asocierea si munca lui Elisabeth Kubler-Ross cu pacientii bolnavi in faza terminala. Psihiatrul s-a inclinat spre acest subiect din cauza lipsei de cercetari si informatii cu privire la subiectul mortii. Ea si-a inceput cercetarea analizand si evaluandu-i pe cei care se confruntau cu moartea. Acest proces a luat forma unei serii de seminarii si a unor interviuri cu pacientii mai tarziu.

Dupa publicarea cartii, modelul Kubler Ross a fost larg acceptat si s-a constatat ca era valabil in majoritatea cazurilor si situatiilor legate de schimbare.

Cele 5 etape, potrivit acestui model, sunt transferabile in diferite moduri si grade si pot varia de la o persoana la alta. Pe langa cei care se confrunta cu posibila moarte, acest model este valabil si in cazul oamenilor care se pot confrunta cu conditii fizice mai putin grave sau diverse traume. Unele dintre aceste situatii sau cazuri includ leziuni, dizabilitati, incapacitate de munca, probleme in relatii, probleme financiare etc.

Cele 5 etape ale modelului Kubler Ross

Este esential sa intelegem ca deplasarea de-a lungul acestor etape nu se desfasoara intotdeauna intr-o directie liniara sau pas cu pas. Unele persoane tind sa se deplaseze intr-o ordine aleatorie si uneori pot chiar sa revina la o etapa anterioara dupa un anumit moment.

Fiecare etapa poate dura o perioada de timp diferita si este posibil ca o persoana sa ramana blocata intr-o anumita etapa si sa nu treaca mai departe in anumite situatii.

Mai jos am pregatit o lista cu etapele modelului Kubler Ross si detalii despre fiecare in parte:

  1. Negarea: Etapa socului sau a negarii este, de obicei, prima etapa a modelului Kubler-Ross si este in mare parte de scurta durata. Aceasta este o faza in care persoana in cauza construieste un mecanism de aparare temporar si are nevoie de timp pentru a procesa anumite informatii sau realitati deranjante.

Este posibil sa nu isi doreasca sa creada ce se intampla si sa nu inteleaga de ce i se intampla tocmai lui/ei. Aceasta etapa poate aduce o scadere a productivitatii si a capacitatii de a gandi si de a actiona.

Dupa ce socul initial dispare, subiectul poate experimenta negarea si poate ramane concentrat asupra trecutului. Unii oameni tind sa ramana in starea de negare pentru o lunga perioada de timp si pot pierde contactul cu realitatea.

  1. Furia: Cand persoana in cauza realizeaza in cele din urma ceea ce i se intampla si intelege gravitatea situatiei, el/ea poate deveni furios si poate cauta pe cineva care sa fie de vina. Furia se poate manifesta sau exprima in multe feluri: in timp ce unii revarsa furia asupra lor, altii o pot indrepta spre cei din jurul lor.

In timp ce unii ar putea fi suparati pe viata in general, altii ar putea da vina pe economie, de exemplu. In aceasta etapa, persoanele tind sa ramana usor iritabile si frustrate, in cea mai mare parte a timpului.

  1. Negocierea: Cand stadiul furiei dispare, oamenii incep sa se gandeasca la modalitati de a amana inevitabilul si sa identifice care este cel mai bun lucru din situatia respectiva, un fel de “partea plina a paharului”.

Cei care nu se confrunta cu moartea, ci cu un alt traumatism pot incerca sa negocieze situatia si sa ajunga la un punct de compromis. Negocierea poate ajuta la gasirea unei solutii durabile si poate aduce o usurare celor care se apropie de ceea ce doresc sa evite cu totul. Cautarea unui rezultat diferit sau unul mai putin traumatic poate ramane activa in aceasta etapa.

  1. Depresie: Aceasta este o etapa in care persoana tinde sa simta tristete, frica, regret, vinovatie si alte emotii negative. El/ea poate ajunge acum intr-o fundatura de unde drumul pare doar intunecat.

Reactiile aparute sunt: indiferenta, reclusivitatea, indepartarea celorlalti si zero emotie catre orice lucru sau situatie din jur. Unele semne comune ale depresiei includ: energie scazuta, senzatie de demotivare, pierderea increderii in de sine, etc.

  1. Acceptare: Cand oamenii isi dau seama ca lupta impotriva schimbarii care apare in viata lor nu va face ca durerea sa dispara, se resemneaza situatiei si o accepta complet. Atitudinea resemnata poate sa nu fie un spatiu absolut fericit, dar este unul in care persoana in cauza poate sa nu se mai impotriveasca schimbarii si sa mearga mai departe cu ea.

 

In timp ce unii oameni pierd lupta in fata schimbarii si intra intr-o stare profunda de energie scazuta, altii pot incerca sa profite la maximum de timpul ramas si sa exploreze noi oportunitati.

Relevanta curbei de schimbare Kubler-Ross in afaceri

Modelul Kubler-Ross este valabil si in cazul afacerilor, deoarece fiecare organizatie trebuie sa aduca schimbari in managementul si politicile sale.

Companiile trebuie sa sprijine angajatii in procesul de a face tranzitii sau modificari. Aceste transformari individuale pot fi traumatizante si pot implica o multime de pierderi. Cu cat angajatilor le este mai usor sa se deplaseze in calatoria schimbarii, cu atat organizatiei ii va fi mai usor sa mearga spre succes.

Astfel, exista doua cai prin care liderii pot gestiona schimbarea: perspectivele individuale si ale echipei.

Individual

Perspectiva individuala se bazeaza pe intelegerea modului in care o persoana experimenteaza si trece prin diferitele etape ale schimbarii si modificarii. Descoperirea nevoilor individuale in timpul perioadelor de tranzitie permite liderilor sa empatizeze, sa ghideze si sa promoveze obiceiuri sanatoase in tratarea schimbarilor, indiferent cat de mici sau majore sunt.

Echipa

Perspectiva echipei este diferita, intrucat este una colectiva. Stabilirea obiectivelor si marcarea progresului pentru echipe in perioadele de schimbare consolideaza legaturi puternice intre membrii echipei. Gestionarea procesului de schimbare permite echipei sa experimenteze schimbarile intr-un mod pozitiv, iar acest lucru creeaza incredere pentru inevitabilele schimbari viitoare.

Curba schimbarii in afaceri este, asadar, un model puternic care poate ajuta la intelegerea si gestionarea schimbarilor si a tranzitiilor personale, precum si a modului in care cineva va reactiona la schimbare si cum sa ofere sprijin in timpul procesului de schimbare.